Claude Debussy (Claude Debussy): Biografia di u cumpusitore

Nantu à una longa carriera creativa, Claude Debussy hà creatu una quantità di opere brillanti. L'uriginale è u misteru beneficavanu u maestru. Ùn ricunnosce micca e tradizioni classiche è intrutu in a lista di i cosiddetti "marchi artistici". Micca tutti percive u travagliu di un geniu musicale, ma un modu o un altru, hà sappiutu diventà unu di i migliori rapprisintanti di l'impressionismu in u so paese nativu.

Annunci
Claude Debussy (Claude Debussy): Biografia di u cumpusitore
Claude Debussy (Claude Debussy): Biografia di u cumpusitore

A zitiddina è a ghjuventù

Hè natu in Parigi. A data di nascita di u Maestru hè u 22 d'aostu di u 1862. Claude hè statu criatu in una famiglia numerosa. Per qualchì tempu, a famiglia hà campatu in a capitale di Francia, ma dopu un pocu tempu una grande famiglia si trasfirìu a Cannes. Prestu Claude hà cuminciatu à cunnosce i migliori esempi di musica classica. Hà studiatu tastiere cù l'italianu Jean Cerutti.

Hà amparatu prestu. Claude hà capitu tuttu nantu à a mosca. Dopu qualchì tempu, u ghjovanu cuntinuò à cunnosce a musica, ma digià in u Conservatoriu di Parigi. Li piacia u so travagliu. Claude era in bonu statu cù i prufessori.

In u 1874, i sforzi di u ghjovanu musicista sò stati apprezzati. Hà ricevutu u so primu premiu. Claude hà pigliatu a traccia di un musicista è cumpusitore promettente.

Passava e so vacanze d'estate in u castellu di Chenonceau, induve si divertiva l'invitati cù u so stupente pianoforte. Una vita di lussu ùn era micca straniera per ellu, cusì un annu dopu u musicista hà pigliatu un postu di insegnamentu in a casa di Nadezhda von Meck. Dopu quì, hà dedicatu parechji anni à viaghjà in i paesi europei. Allora cumpone parechje miniature. Si parla di l'opere di Ballade à la lune è Madrid, princesse des Espagnes.

Viulò constantemente i canoni classici di cumpusizioni. Alas, stu approcciu hè piaciutu à tutti i prufessori di u Cunsirvatoriu di Parigi. Malgradu questu, u talentu evidenti di Debussy hè statu untarnished da l'improvisazione. Riceve u "Prix de Rome" per a cumpusizioni di a cantata L'enfant prodigue. Dopu à quessa, Claude cuntinuò i so studii in Italia. Li piacia l'atmosfera chì prevaleva in u paese. L'aria italiana era saturata di innovazione è libertà.

Forse hè per quessa chì l'opere musicali di Claude, scritte durante u periodu di residenza in Italia, sò state qualificate da i prufessori cum'è "stranu, ornate è incomprensibile". Riturnendu in a so patria, perde a so libertà. Claude hè statu influenzatu da i scritti di Richard Wagner. Dopu qualchì tempu, hà pigliatu à pensà chì l'opere di u cumpusitore tedescu ùn avianu micca avvene.

strada creativa

L'opere di debut chì sò sorti da a penna di u maestru ùn l'hà purtatu pupularità. In generale, u publicu accettò cun calore l'opere di u cumpusitore, ma era luntanu da a ricunniscenza.

Claude Debussy (Claude Debussy): Biografia di u cumpusitore
Claude Debussy (Claude Debussy): Biografia di u cumpusitore

I cumpusitori culleghi anu ricunnisciutu u talentu di Claude in u 1893. Debussy hè statu iscrittu in u cumitatu di a Società Musicale Naziunale. Là, u maestru hà prisentatu u pezzu di musica scritta di pocu tempu "Quatuor à corde".

Quist'annu serà una tappa per u cumpusitore. In u 1983, un altru avvenimentu hà da esse fattu, chì hà da cambià radicali a so pusizioni in a sucetà. Claude ha assistito a una rappresentazione basata sulla commedia di Maurice Maeterlinck "Pelléas et Mélisande". Abbandunò u teatru cun un gustu sgradevule. U maestru hà capitu chì u ghjocu deve esse rinascitu in una opera. Debussy hà ricivutu l'appruvazioni di l'autore belga per una adattazione musicale di u travagliu, dopu chì si misi à travaglià.

U piccu di a carriera creativa di Claude Debussy

Un annu dopu hà finitu l'opera. U cumpusitore hà prisintatu l'opara "A pomeridia di un Faunu" à a sucetà. Ùn solu i fanali è i critichi influenti anu elogiatu i sforzi di Claude. Era in u piccu di a so carriera creativa.

In u novu seculu, hà cuminciatu à participà à e riunioni di a sucietà informale Les Apaches. A cumunità includeva diverse figure culturali chì si chjamavanu "marchi artisti". A maiò parte di i membri di l'urganisazione eranu à l'estrema di i Notturni orchestrali di Claude intitulati "Clouds", "Celebrations" è "Sirens". L'opinione di e figure culturali era divisa: certi cunzidiravanu Debussy un perdente, mentre chì altri, à u cuntrariu, elogiavanu u talentu di u cumpusitore.

In u 1902 hè stata a prima di l'opera Pelléas et Mélisande. U travagliu musicale hà divisu novu a sucetà. Debussy hà avutu à tempu admiratori è quelli chì ùn anu micca pigliatu u travagliu di u Francese in seriu.

Malgradu u fattu chì l'opinione di i critichi di musica era spartutu, a premiere di l'opera presentata hè stata un grande successu. U spettaculu hè statu accoltu calorosamente da u publicu. Debussy hà rinfurzatu a so autorità. In u listessu periodu di tempu, divintò un cavaliere di l'Ordine di a Legione d'onore. Nota chì l'edizione cumpleta di a partitura hè stata publicata un paru d'anni dopu a presentazione di a partitura vocale.

Prestu hè a prima di una di l'opere più penetranti di u repertoriu di Debussy. Parlemu di a cumpusizioni sinfonichi "Sea". L'essai a encore donné lieu à une controverse. Malgradu questu, l'opere di Claude sò sempre più intesu da i palchi di i migliori teatri europei.

U successu hà motivatu u cumpusitore francese à novi sfruttamenti. À u principiu di u novu seculu, hà criatu forse i pezzi più famosi per u pianoforte. Particularmente degne di nota sò i "Preludes", chì sò custituiti da dui quaderni.

Claude Debussy (Claude Debussy): Biografia di u cumpusitore
Claude Debussy (Claude Debussy): Biografia di u cumpusitore

In u 1914 hà cuminciatu à scrive un ciclu di sonate. Alas, ùn hà mai finitu u so travagliu. À questu tempu, a salute di u maestru era assai scuzzulata. In u 1917 cumpone cumpusizioni per pianoforte è viulinu. Questu era a fine di a so carriera.

Dettagli di a vita persunale di Claude Debussy

Indubbiamente, u cumpusitore hà avutu successu cù u sessu più bellu. A prima passione seria di Debussy era una francese affascinante chjamata Marie. À u mumentu di a so cunniscenza, era maritata cù Henri Vasnier. Hè divintata a padrona di Claude è u cunsulò per 7 anni.

A zitella hà trovu a forza in sè stessu è hà sbulicatu e relazioni cù Debussy. Marie hà tornatu à u so maritu. Per Claudie, una francese maritata hè diventata una vera musa. Hà dedicatu più di 20 cumpusizioni musicali à a zitella.

Ùn pigliò tantu tempu è truvò cunsulazione in i braccia di Gabrielle Dupont. Dopu à un paru d'anni, l'amatori decide di piglià a so rilazioni à un novu livellu. A coppia si stalla in u stessu appartamentu. Ma Debussy hè diventatu un omu infidele - hà ingannatu u so sceltu cù Teresa Roger. In u 1894, hà prupostu à una donna. I cunnisciuti di Claude anu cundannatu u so cumpurtamentu. Anu fattu tuttu per assicurà chì stu matrimoniu ùn hè micca fattu.

Claude hà maritatu solu dopu à 5 anni. Sta volta hè Marie-Rosalie Textier chì hà arrubbatu u so core. A donna ùn hà micca cura di diventà a moglia di u cumpusitore per un bellu pezzu. Si n'andò à u truccu, dicendu chì s'ellu ùn l'hà micca maritatu, si suicidarà.

A moglia, pussede di bellezza divina, ma era ingenu è stupidu. Ùn hà micca capitu a musica à tuttu è ùn pudia micca fà cumpagnia di Debussy. Senza pensà duie volte, Claude manda a signora à i so genitori è principia una relazione cù una donna maritata chjamata Emma Bardak. A moglia ufficiale, chì hà sappiutu di l'intrighi di u so maritu, hà pruvatu à suicidà. Quandu l'amichi anu sappiutu di e prossime avventure di Debussy, l'anu cundannatu.

In u 1905, a padrona di Claude hè stata incinta. Debussy, pruvatu à prutege u so amatu, a trasfirìu in Londra. Dopu qualchì tempu, u coppiu turnò in Parigi. A donna hà datu nascita à una figliola da u cumpusitore. Trè anni dopu si sò maritati.

Morte di Claude Debussy

In u 1908, fù datu un diagnosticu deludente. Per 10 anni, u cumpusitore hà luttatu cù u cancer colorectal. Hè statu operatu. Alas, l'operazione ùn hà micca migliurà a cundizione di Claude.

In l'ultimi mesi di a so vita, praticamenti ùn hà micca cumpostu opere musicali. Era difficiule per ellu di fà e cose basi. Era ritiratu è micca sociable. Hè assai prubabile, Debussy hà capitu ch'ellu hà da more prestu.

Hà campatu grazia à a cura di a so moglia ufficiale è a so figliola cumuna. In u 1918, u trattamentu ùn aiutava più. Hè mortu u 25 di marzu di u 1918. Hè mortu in a so casa, in a capitale di Francia.

Annunci

I parenti ùn pudianu urganizà una processione funeraria solenne. Hè tuttu per via di a Prima Guerra Munniali. U cercu di u maestru era purtatu per e strade francesi vacanti.

Next Post
James Last (James Last): Biografia di u cumpusitore
Sabatu 27 di marzu di u 2021
James Last hè un arrangiatore, direttore è cumpusitore tedescu. L'opere musicali di u maestru sò pieni di l'emozioni più vivi. I soni di a natura dominavanu e cumpusizioni di Ghjacumu. Era un ispirazione è un prufessiunale in u so campu. Ghjacumu hè u pruprietariu di i premii di platinu, chì cunfirmanu u so altu status. A zitiddina è a ghjuventù Bremen hè a cità induve l'artista hè natu. Hè apparsu [...]
James Last (James Last): Biografia di u cumpusitore