Gioacchino Antonio Rossini (Gioacchino Antonio Rossini): Biografia di u cumpusitore

Gioacchino Antonio Rossini est un compositeur et chef d'orchestre italien. Hè statu chjamatu u rè di a musica classica. Hà ricevutu ricunniscenza durante a so vita.

Annunci

A so vita era piena di mumenti felici è tragichi. Ogni emozione sperimentata hà inspiratu u maestru à scrive opere musicali. E creazioni di Rossini sò diventate iconiche per parechje generazioni di classicismu.

Gioacchino Antonio Rossini (Gioacchino Antonio Rossini): Biografia di u cumpusitore
Gioacchino Antonio Rossini (Gioacchino Antonio Rossini): Biografia di u cumpusitore

A zitiddina è a ghjuventù

U maestru hè natu u 29 di ferraghju di u 1792 nantu à u territoriu di una cità pruvinciale italiana. U capu di a famiglia hà travagliatu cum'è musicista, è a so mamma hà travagliatu cum'è custura.

Ùn hè micca difficiule di guessà chì Rossini hà ereditatu u so amore per a musica da u so babbu. Li hà datu l'audizione perfetta, è a capacità di passà a musica per u core. U restu di i so talenti, u zitellu hà pigliatu da a so mamma.

U capu di a famiglia hè stata distinta micca solu da u so gustu musicale bonu. Ùn avia mai paura di sprime a so propria opinione. Più di una volta un omu hà spressu u so parè contr'à u guvernu attuale, per quale ellu avia à pusà daretu à i bars.

A mamma di Rossini, Anna, hà scupertu u so talentu di cantu sei anni dopu à a nascita di u so figliolu. A donna hà cuminciatu à travaglià cum'è cantante d'opera. Per 10 anni, Anna hà datu cuncerti in i migliori teatri in Auropa, finu à chì a so voce cuminciò à rumpiri.

In u 1802 a famiglia si trasfirìu in a cumuna di Lugo. Quì, u picculu Rossini hà ricevutu a so educazione basica. U prete lucale hà introduttu u ghjovanu à l'opere di cumpusitori famosi. Duranti stu pirìudu di tempu, hà intesu prima cumpusizioni abili di Mozart è Haydn.

Da a so adolescenza, avia cumpostu parechje sonate. Alas, l'opere sò state presentate à u publicu solu dopu chì i patroni sò stati truvati chì furnianu un sustegnu finanziariu à Rossini. Digià in lu 1806, u ghjovanu entra à u Liceu Musicale. In una istituzione educativa, hà perfezionatu e so cumpetenze vocali, hà amparatu à ghjucà parechji strumenti musicali, è ammaistrà i principii di a cumpusizioni.

Duranti i so ghjorni studianti, hà travagliatu in u teatru. U so tenore baritonu captivava un publicu esigenti. I cuncerti di Rossini sò stati in una sala piena. Duranti u listessu tempu, hà scrittu una partitura brillanti per u dramma "Demetrius and Polybius". Nota chì questu hè a prima opera di u maestru.

Gioacchino Antonio Rossini (Gioacchino Antonio Rossini): Biografia di u cumpusitore
Gioacchino Antonio Rossini (Gioacchino Antonio Rossini): Biografia di u cumpusitore

U capu di a famiglia è a mamma di Rossini, cum'è pirsuni creativi, hà capitu chì l'opera fiurisce in u mondu. U centru di stu generu in quellu tempu era Venezia. Senza pensà duie volte, a famiglia hà decisu di mandà u so figliolu sottu à a cura di Morandi, chì stava in Italia.

A strada creativa è a musica di u maestru Gioacchino Antonio Rossini

"Demetrius and Polybius" era u primu travagliu di u maestru à u mumentu di a scrittura. "Promissory Note for Marriage" hè u primu travagliu, chì hè statu u primu postu in u teatru. Per a pruduzzione, hà ricevutu una quantità piuttostu impressiunanti per quellu tempu. U successu hà motivatu à Rossini à scrive trè opere più.

U cumpusitore hà cumpostu micca solu per l'Italia. Una presentazione di a so visione di e Quattru Stagioni di Haydn hè stata in Bologna. U travagliu di Rossini hè statu ricivutu bè, ma ci era un prublema cù u "Strange Case". U travagliu hè statu ricivutu friddu da u publicu è hà patitu critichi negativi da i critichi di musica. Nota chì i dui drammi sò stati messi in scena in i teatri di Ferrari è Roma.

In u 1812, hè stata messa in scena l'opera "A chance face un latru, o valige miste". Sorprendentemente, l'opera hè stata messa in scena più di 50 volte. A pupularità di Rossini era eccessiva. U fattu ch'ellu era unu di i cumpusitori più riesciuti l'hà liberatu da u serviziu militare.

Questu hè stata seguita da a presentazione di l'opera "Tancred". Hè statu mandatu micca solu in Italia. A so prima era un grande successu in Londra è New York. Il ne faudra que quelques semaines au maître pour présenter L'Italienne à Algeri, qui a également été présentée avec un grand succès.

Una nova tappa in a vita di u maestru

Cù l'iniziu di u 1815, una altra pagina interessante in a biografia creativa di u cumpusitore hà apertu. In a primavera si trasfirìu à u territoriu di Napuli. Hà capu di i teatri riali è i migliori teatri d'opera in u paese.

À quellu tempu, Napuli era chjamata a capitale opera di l'Europa. U generu talianu, chì Rossini purtò cun ellu, ùn hè micca subitu innamuratu di u publicu. Parechje di l'opere di u cumpusitore sò stati accettati cù una certa aggressione. Ma tuttu hà cambiatu dopu à a scrittura di l'opera "Elizabeth, Queen of England". Hè interessante chì a creazione hè stata creata nantu à u fundamentu di l'estratti di l'altri opere maestri chì sò digià populari cù l'ascultori, questu hè a megliu musica. U successu di Rossini hè statu colossale.

In u novu locu, hà scrittu calmu. Ùn avia micca bisognu di fretta. Da questu, i travaglii di questu tempu sò diventati più ingeniosi - sò stati saturati di calmu è armunia incantevule. Hà guidatu l'orchestre, perchè puderia utilizà i servizii di i musicisti. Duranti i so 7 anni in Napuli, hà cumpostu più di 15 opere.

U piccu di a popularità di Gioacchino Antonio Rossini

In Roma, u maestru cumpone una di l'opere più brillanti di u so repertoriu. Oghje, u Barbiere di Siviglia hè cunsideratu a carta di visita di Rossini. Hà avutu à cambià u titulu di l'opera in "Almaviva, o Vain Precaution" perchè u travagliu cù u titulu "U Barbiere di Siviglia" era digià pigliatu. Stu travagliu hà purtatu Rossini pupularità in u mondu sanu. Duranti stu pirìudu di tempu, hà scrittu parechje altre opere, micca menu brillanti.

L'ascesa hè stata marcata da u fallimentu. In u 1819, u maestru prisenta l'opera di Hermione à u publicu. U travagliu hè statu accoltu friddu da u publicu. L'accolta fredda lasciò à Rossini chì u publicu di Napuli era stancu di e so opere. Hà apprufittatu di a chance è si trasferì à Vienna.

Quandu u Ministru di l'Affari Esteri hà sappiutu chì Rossini stessu era ghjuntu in u paese, hà datu à u maestru tutti i teatri naziunali per aduprà. U fattu hè chì l'ufficiale hà cunsideratu chì l'opere di u cumpusitore sò luntanu da a pulitica, per quessa, ùn hà micca vistu alcuna minaccia potenziale in ellu.

Hè in unu di i lochi in Vienna chì hà intesu a maravigliosa "Symphony No. 3", chì appartene à l'autore di Beethoven. Rossini hà sunniatu di scuntrà u famosu cumpusitore. Per un bellu pezzu ùn hà micca cura di fà u primu passu per a cumunicazione. Ùn parlava micca lingue, in più, a sorda di Beethoven era ancu un ostaculu à a cumunicazione. Ma, quandu anu avutu l'uppurtunità di parlà, Ludwig hà cunsigliatu à Rossini di fucalizza nantu à a musica divertente, lascendu l'opera.

Gioacchino Antonio Rossini (Gioacchino Antonio Rossini): Biografia di u cumpusitore
Gioacchino Antonio Rossini (Gioacchino Antonio Rossini): Biografia di u cumpusitore

Prestu, a premiere di l'opera "Semiramide" hè accadutu in Venezia. Dopu à quessa, u maestru si trasfirìu a Londra. Dopu visitò Parigi. In a capitale di Francia, hà criatu trè opere più.

Opere novi

Un travagliu più altu di u cumpusitore ùn pò esse ignoratu. In u 1829, a prima di l'opera "Guglielmu Tell" hà fattu, chì u maestru hà scrittu basatu annantu à u ghjocu di Schiller. L'ouverture appartene à una di e parti orchestrali più populari in u mondu. Ella sona ancu in a serie animata "Mickey Mouse".

Nant'à u tarritoriu di Parigi, u maestru duvia scrive parechje opere più. I so piani includenu scrive un accumpagnamentu musicale per Faust. Ma l'unicu travagliu significativu scrittu in stu periodu di tempu era: Stabat Mater, è ancu una cullizzioni di canti per i saloni di Serate Musicali.

Una di l'opere più impurtanti di l'ultimi anni di a so vita era "Una Missa Solemne", scritta in u 1863. U travagliu prisintatu hà guadagnatu pupularità solu dopu à a morte di u maestru.

Détails de la vie personnelle de Gioacchino Antonio Rossini

U maestru ùn hà micca piace à sparghje infurmazioni nantu à a so vita persunale. Ma, tuttu u listessu, i so numarosi rumanzi cù cantanti d'opera ùn pudia esse piatta da u publicu. A donna più significativu in a vita di u maestru brillanti era Isabella Colbran.

Per a prima volta intesu u cantu maravigliu di una donna in u 1807 nantu à u palcuscenicu di Bologna. Quandu si trasfirìu in u territoriu di Napuli, hà scrittu cumpusizioni solu per a so moglia. Isabella era u caratteru principale in quasi tutte e so opere. In marzu di u 1822, hà pigliatu una donna cum'è a so moglia ufficiale. Era una unione matura. Hè Rossini chì insistia nantu à a decisione di legalizà a relazione.

In u 1830, Isabella è Rossini si sò vistu per l'ultima volta. U maestru si trasfirìu a Parigi, è un certu Olympia Pelissier divintò u so novu hobby. Hà travagliatu cum'è cortigiana.

Pè Rossini, hà cambiatu di occupazione è diventa una concubina ideale. Ella corteggia u maestru è ubbidì. In u 1846, prupone à a zitella una pruposta di matrimoniu. Si maritanu è campanu in a barca per più di 20 anni. Per via, ùn hà micca lasciatu l'eredi di Rossini.

Fatti interessanti nantu à u cumpusitore

  1. Quandu Rossini hà vistu e cundizioni in quale vive u so idolu, era assai surprised. Beethoven era inturniatu da a miseria, mentri Rossini stessu hà campatu assai prusperu.
  2. Dopu à 40 anni, a so salute si deteriora assai. Hà patitu di depressione è insomnia. U so umore cambiatu spessu. A notte, puderia permette di slack off - singhioghjava se u ghjornu ùn era micca produtivu cum'è previstu.
  3. Il lui donnait souvent des noms assez étranges à ses œuvres. Chì valenu e creazioni di "Four Appetizers and Four Dessert" è "Convulsive Prelude".

L'ultimi anni di a vita di u maestru

Dopu à a morte di Mamma Rossini, a so salute s'hè deteriorata assai. Hà sviluppatu gonorrea, chì hà purtatu à una quantità di cumplicazioni. Soffriva di uretrite, artrite è depressione. Inoltre, u maestru soffre di l'obesità. On disait qu'il était un grand gourmet, et qu'il ne pouvait pas résister à l'alimentation délicieuse.

Annunci

Hè mortu u 13 di nuvembre di u 1868. A causa di a morte era e malatie listate, è ancu una intervenzione chirurgica senza successu, chì hè stata realizata per sguassà u tumore da u rectum.

Next Post
Blueface (Jonathan Porter): Biografia di l'artista
Sabatu 6 di ferraghju 2021
Blueface hè un famosu rapper è cantautore americanu chì hà sviluppatu a so carriera musicale da u 2017. L'artista hà guadagnatu a maiò parte di a so popularità grazia à u video per a pista Respect My Cryppin in 2018. U video hè diventatu populari per via di una lettura non standard passata u ritmu. Les auditeurs ont eu l'impression que l'artiste ignorait délibérément la mélodie, et […]
Blueface (Jonathan Porter): Biografia di l'artista