Giuseppe Verdi (Giuseppe Verdi) : Biografia di u cumpusitore

Giuseppe Verdi est un véritable trésor d'Italie. U piccu di a pupularità di u maestru era in u XNUMXu seculu. Grâce aux œuvres de Verdi, les amateurs de musique classique ont pu profiter d'œuvres d'opéra brillantes.

Annunci

L'opere di u cumpusitore riflettevanu l'epica. L'opere di u maestru sò diventate u pinnacle di a musica italiana, ma ancu di u mondu. Oghje, i brillanti opere di Giuseppe sò messi in scena nantu à i migliori palchi di u teatru.

Giuseppe Verdi (Giuseppe Verdi) : Biografia di u cumpusitore
Giuseppe Verdi (Giuseppe Verdi) : Biografia di u cumpusitore

Infanzia è ghjuventù

Hè natu in u picculu paesi di Le Roncole, pocu luntanu da a cità pruvinciale di Bussetu. À l'epica di a nascita di Verdi, stu territoriu face parte di l'Imperu Francese.

U maestru hè natu u 10 ottobre 1813. Verdi hè statu criatu in una famiglia ordinaria. U capu di a famiglia avia una piccula taverna, è a so mamma hà avutu a pusizioni di spinner.

Era interessatu à a musica da a prima età. U zitellu hà dimustratu assai interessu in i strumenti musicali. Quandu a famiglia puderia permette di cumprà un strumentu per u so figliolu, li dete una spinetta.

Prestu u tippu cuminciò à studià a notazione musicale. Verdi hà studiatu nantu à u so propiu, cum'è i so genitori ùn puderanu micca permette di ingaghjarà un maestru di musica. Dopu hà travagliatu in a chjesa lucale. Ci hà amparatu à ghjucà l'urganu. A musica di Verdi era insignata da un prete lucale.

Hà u so primu postu à l'età di 11 anni. Un ghjovanu talentu hà avutu un travagliu cum'è organista. Allora a furtuna li surrisu. Hè statu nutatu da un riccu mercante. L'omu era affascinatu da e capacità musicali di u zitellu è li offre à pagà per a so educazione. Verdi si trasfirìu in casa di u so patronu. U mercante, cum'è prumessu, li pagava u megliu maestru di a cità. E poi mandò à studià in Milanu.

À l'arrivu in Milanu, i hobbies di Verdi si sviluppanu. Avà hà cuminciatu à studià micca solu a musica, ma ancu a literatura classica. Li piacia à leghje l'opere immortali di Goethe, Dante è Shakespeare.

A strada creativa è a musica di u cumpusitore Giuseppe Verdi

Ùn hà pussutu entre in u Cunsirvatoriu di Milano. Ùn era micca iscrittu in un istitutu educativu, perchè u livellu di u so pianoforte ùn era micca abbastanza altu. È l'età di u tippu ùn hà micca scontru i normi stabiliti per a iscrizzione in una istituzione educativa.

U ghjovanu ùn vulia tradisce u so sognu. Duranti stu pirìudu di tempu, hà pigliatu lezioni private da un maestru chì li hà amparatu i principii di u contrapuntu. Giuseppe visitava l'opera in u so tempu liberu, è hà ancu cumunicatu cù persone simili. Allora Verdi hè diventatu parte di u beau monde culturale di Milano. Ci vulia à cumpunà musica pè u teatru.

Quandu Giuseppe riturnò in a so patria storica, Barezzi urganizeghja u primu spettaculu publicu per u so successore. Antonio hà riunitu parechje persone famose. A prestazione di u maestru hà fattu una vera sensazione nantu à l'audienza.

Giuseppe Verdi (Giuseppe Verdi) : Biografia di u cumpusitore
Giuseppe Verdi (Giuseppe Verdi) : Biografia di u cumpusitore

Antonio l'invita tandu à insignà a musica à a so figliola Margherita. Ùn hè micca finitu solu cù l'insignamentu di a notazione musicale. A simpatia hè ghjunta trà u musicista è a ghjovana, chì hè diventata in un romanzu tempestu.

U cumpusitore ùn hà micca scurdatu di rinfurzà u repertoriu cù novi opere. U geniu hà scrittu solu cumpusizioni brevi. Allora prisintò à u publicu u primu travagliu significativu. Si parla di l'opera Oberto, Comte di San Bunifaziu. U spettaculu hè statu in scena à u Teatru La Scala di Milano. L'estrema di l'opera era stupente. Prestu u maestru hà ricevutu una offerta per cumpone parechje opere più. Attualmente, dopu presentava duie opere più - "Re per una ora" è "Nabucco".

L'opera "King for an Hour" hè stata messa in scena prima. Verdi s'attendait à un accueil chaleureux. Tuttavia, u publicu era assai scetticu annantu à u travagliu. U direttore di u teatru ricusò di mette in scena a seconda opera, Nabuccu. Solu dui anni dopu, i capi di u teatru accunsenu à mette in scena u travagliu. L'opera Nabucco hè stata accolta cun calore micca solu da u publicu, ma ancu da i critichi musicali autoritarii.

U piccu di pupularità di u cumpusitore Giuseppe Verdi

Un accueil chaleureux a inspiré le maître. Ùn hà micca avutu u periodu più faciule di a so vita. Verdi hà persu a so moglia è i so figlioli, ancu pensatu à abbandunà a so carriera creativa. Dopu à a presentazione di l'opera Nabuccu, hà sappiutu di ricuperà u statutu di talentu cumpusitore è musicista. Hè difficiuli di crede, ma l'opera hè stata messa in scena in u teatru più di 60 volte.

I biògrafi di Verdi attribuiscenu stu periodu à u sviluppu musicale di u maestru. Dopu à u travagliu per u quali divintò famosu, u cumpusitore hà cumpostu parechje opere più riesciuti. Si parla di "Lombardi in crociata" è "Ernani". Prestu u publicu hà pussutu vede a prima pruduzzione in u teatru francese. True, u maestru hà avutu à fà qualchì mudificazione per mette in scena. L'opera hè stata rinominata "Gerusalemme".

Se parlemu di u travagliu più famosu di u maestru, allora ùn si pò manca di menzà u travagliu "Rigoletto". L'opera hè stata basata nantu à a dramma di Hugo U Re Amuses stessu. Verdi hà cunsideratu a cumpusizioni presentata cum'è una di l'opere più maestose di u so repertoriu. I fan di lingua russa di u travagliu di Verdi cunnosci l'opera "Rigoletto" da a cumpusizioni "U core di una bellezza hè propensu à tradimentu".

Giuseppe Verdi (Giuseppe Verdi) : Biografia di u cumpusitore
Giuseppe Verdi (Giuseppe Verdi) : Biografia di u cumpusitore

Qualchi anni dopu, u cumpusitore presenta à u publicu l'opera La Traviata. U travagliu hè statu ricevutu assai calorosamente da i fanali è i critichi di musica.

Altre attività

In u 1871, un altru avvenimentu impurtante hè accadutu. U fattu hè chì Verdi hà ricevutu una offerta da u guvernu egizianu per scrive una opera per u teatru lucale. A prima di "Aida" hè accadutu in u stessu 1871.

U cumpusitore hà scrittu più di 20 opere. I so travaglii sò stati pensati per diversi segmenti di a pupulazione. Allora l'opera hè stata visitata da i famosi è a ghjente ordinaria. Verdi era chjamatu u maestru di u "populu" per una ragione. Hà cumpostu una tale musica chì era vicinu à tutti l'abitanti d'Italia. Tutti quelli chì anu avutu a furtuna d'ascoltà l'opera di Verdi anu avutu i so emozioni. Certi anu intesu in l'opere di u cumpusitore una chjama à l'azzione.

Verdi in tutta a so vita creativa hà luttatu per u dirittu di esse chjamatu u megliu cumpusitore d'opera cù u so rivalu Richard Wagner. U travagliu di sti cumpusitori ùn pò esse cunfusu. Creanu cumpusizioni cumplitamenti diffirenti in u sonu è u cuntenutu, ancu s'elli anu travagliatu in u stessu generu. Verdi è Richard s'eranu intesu parlà assai, ma ùn si cunniscenu mai.

I fans chì volenu cunnosce megliu a biografia di u cumpusitore ponu vede documentarii è spettaculi TV basati nantu à avvenimenti reali. U filmu più famosu annantu à u maestru era "A vita di Giuseppe Verdi" (Renato Castellani). A serie hè stata filmata in u 1982 di u seculu passatu.

Détails de la vie personnelle de Giuseppe Verdi

Verdi hà avutu a furtuna di sperienze a più bella sensazione di u mondu. A so prima moglia era a studiente Margherita Barezzi. Quasi subitu dopu à u matrimoniu, a zitella hà datu nascita à a figliola di u maestru. Un annu è mezu dopu, a zitella morse. Quasi subitu dopu a so morte, Margarita hà datu nascita à u figliolu di Verdi. Ma hè ancu mortu in a zitella. Un annu dopu, a donna hè morta di l'encefalite.

U cumpusitore hè statu lasciatu solu solu. Hà sperimentatu una perdita persunale assai emotivamente. Verdi hà cessatu di scrive musica per un pezzu. Hà affittu una piccula abitazione isolata in a quale hà campatu solu.

À l'età di 35 anni, u maestru si maritò di novu. La célèbre chanteuse d'opéra Giuseppina Strepponi s'est installée au cœur de Verdi. Per circa 10 anni, a coppia hà campatu in un matrimoniu civile. Sta situazione hà causatu una quantità di cundanna da a sucetà. In u 1859, decisu di legalizà a so relazione. Dopu a pittura, si trasfirìu à campà in a villa di u maestru, chì si trova micca luntanu da a cità.

Hè interessante chì u maestru stessu hà sviluppatu u disignu di a so casa. A villa hè lussuosa. U giardinu di celebrità, chì era piantatu cù arburi esotici è fiori, meritava una attenzione considerable. U musicista li piacia à fà u giardinaggiu. In u situ, si rilassò è hà avutu un piacè freneticu di fusione cù a natura.

A seconda moglia di Verdi divintò u so veru amicu è musa. Quandu u cantante di l'opera perde a so voce, a donna hà decisu di dedicà à a cura di u so maritu è ​​di a casa. U cumpusitore, dopu à a so moglia, hà ancu decisu di lascià a so carriera. À quellu tempu hà sappiutu guadagnà una pruprietà decente. È i so fondi eranu abbastanza per una vita còmoda.

A moglia ùn sustene micca a decisione di u so maritu. Ella insistia chì ùn rinuncia micca à a musica. In verità, tandu hà scrittu l'opera "Rigoletto". Giuseppina restò cù u cumpusitore finu à l'ultimi ghjorni.

Fatti interessanti nantu à u maestru Giuseppe Verdi

  1. Verdi hà trattatu a religione cù friddu. U cumpusitore ùn hà mai criticatu francamente a religione è a chjesa, ma à u listessu tempu era un agnosticu.
  2. In a so vita, u maestru leghje assai. Hè cunsideratu u so duvere di sviluppà, postu chì milioni di persone in tuttu u pianeta anu vistu u so travagliu. Giuseppe se considérait comme un éclaireur.
  3. Hà avutu una pusizioni pulitica attiva. In a trama di un numeru significativu di cumpusizioni di Verdi ci sò stati allusioni trasparenti à l'avvenimenti d'attualità in a sucetà.
  4. Hà estratto a musica da quasi ogni sonu. Questu era u so talentu naturali.
  5. U cumpusitore campava riccu, cusì apre un ospedale in u paese di Villanova è una casa per i musicisti anziani.

Mort du compositeur Giuseppe Verdi

Annunci

In u 1901 u cumpusitore visitò Milanu. Verdi si stalla in unu di l'alberghi lucali. Tarda a notte hà avutu un infartu. Ùn abbandunò micca a creatività. U 27 di ghjennaghju di u 1901, u famosu cumpusitore hè mortu.

Next Post
Giya Kancheli: Biografia di u cumpusituri
Lun 1 di ferraghju 2021
Gia Kancheli hè un cumpusitore suvièticu è georgianu. Hà campatu una vita longa è avvenimenti. In 2019, u famosu maestru hè mortu. A so vita finisci à l'età di 85 anni. U cumpusitore hà sappiutu lascià un riccu legatu. Quasi ogni persona almenu una volta intesu i cumpusizioni immurtali di Guia. Sonu in i filmi sovietici di cultu [...]
Giya Kancheli: Biografia di u cumpusituri