Niccolò Paganini (Niccolò Paganini) : Biografia di u cumpusitore

Niccolò Paganini hè diventatu famosu cum'è un violinista virtuoso è cumpusitore. Dicenu chì Satanassu ghjoca cù e mani di u maestru. Quand'ellu hà pigliatu l'instrumentu in manu, tuttu ciò chì l'intornu s'hè congelatu.

Annunci

I cuntimpuranii di Paganini eranu spartuti in dui campi. Certi anu dettu ch'elli eranu di fronte à un veru geniu. L'altri dicenu chì Niccolò hè un schernu cumuni chì hà sappiutu cunvince u publicu chì hè talentu.

Niccolò Paganini (Niccolò Paganini) : Biografia di u cumpusitore
Niccolò Paganini (Niccolò Paganini) : Biografia di u cumpusitore

A biografia creativa è a vita persunale di Niccolò Paganini anu parechji sicreti è misteri. Era una persona sicreta è ùn li piaceva micca discutiri i dettagli di a so vita.

Infanzia è ghjuventù

U famosu cumpusitore Niccolò Paganini hè natu in u 1782 in una famiglia povera. I genitori eranu assai preoccupati per a salute di u nascitu. U fattu hè chì hè natu prematuremente. I medichi ùn anu micca datu una chance chì u zitellu sopravvive. Ma un miraculu hè accadutu. U zitellu prematuru ùn solu ricuperò, ma ancu piacè a famiglia cù u so geniu.

In principiu, u capu di a famiglia hà travagliatu in u portu, ma dopu hà apertu a so propria tenda. Mamma hà dedicatu tutta a so vita à crià i zitelli. Si dicia chì un ghjornu una donna hà sunniatu un anghjulu chì li disse chì u so figliolu avia un futuru musicale brillanti. Quandu hà dettu à u so maritu nantu à u sognu, ùn hà micca attribuitu micca impurtanza à questu.

Hè u so babbu chì hà infunditu in Nicculu l'amore per a musica. Spessu sunatu a mandolina è facia musica cù i zitelli. Paganini Jr. ùn hè statu purtatu da stu strumentu. Era più interessatu à ghjucà u viulinu.

Quandu Niccolo dumandò à u so babbu per insignà à ghjucà à u viulinu, accettò prestu. Dopu à a prima lezziò, u zitellu hà cuminciatu à ghjucà un strumentu musicale prufessiunale.

A zitiddina di Paganini passò in severità. Quandu u so babbu hà capitu chì u zitellu hà ghjucatu bè u viulinu, l'hà furzatu à pruvà constantemente. Niccolo scappò ancu da e classi, ma u so babbu hà pigliatu misure dure - l'hà privatu di manghjà. E lezioni di viulinu esausanti si fessi prestu prestu. Paganini Jr. hà sviluppatu a catalepsia. Quandu i medichi sò ghjunti in casa di Niccolò, anu infurmatu à i genitori di a morte di u so figliolu. U babbu è a mamma, chì anu u core disgraziatu, cuminciaru à preparà a cerimonia funeraria.

Niccolò Paganini (Niccolò Paganini) : Biografia di u cumpusitore
Niccolò Paganini (Niccolò Paganini) : Biografia di u cumpusitore

Turnu inaspettatu

Un miraculu hè accadutu à i funerali - Niccolo si svegliò è si pusò in un cercuettu di lignu. Hè statu dettu chì ci era un numeru significativu di svenimenti in a ceremonia funeraria. Quandu Paganini s'hè ritruvatu, u babbu hà tornatu u strumentu à u so figliolu. True, avà u zitellu ùn studiava micca cù un parente, ma cun un maestru prufessiunale. Hè insignatu di a notazione musicale da Francesca Gnecco. À u listessu tempu, hà scrittu a so prima cumpusizioni. À u mumentu di a creazione di a sonata per viulinu, era solu 8 anni.

In a cità pruvinciale induve Niccolo hà passatu a so zitiddina, ci sò rumuri chì un veru geniu musicale hè statu criatu in a famiglia Paganini. U viulinu più impurtante di a cità hà sappiutu di questu. Hà visitatu a casa di Paganini per dissiparà sti rumuri. Quandu Giacomo Costa hà intesu ghjucà u ghjovanu talentu, era ravi. Hà passatu sei mesi per trasfirià a so cunniscenza è e so cumpetenze à u zitellu.

U parcorsu criativu di u cumpusitore Niccolò Paganini

E classi cù Giacomo anu di sicuru benefiziu l'adulescente. Ùn solu hà arricchitu a so cunniscenza, ma ancu scontru à altri musicisti talentu. In a biografia creativa di Paganini ci era una tappa di l'attività di cuncertu.

In u 1794, u primu spettaculu di Niccolò hà fattu. U debut hè fattu à u più altu livellu. Dopu à questu avvenimentu, u marchese Giancarlodi Negro s'interessa à u cumpusitore. Hè cunnisciutu chì era un fan di a musica classica. Quandu u marchese hà sappiutu di a pusizioni di Paganini è di e cundizioni in quale un tali "diamante" sparisce, pigliò u ghjovanu sottu à a so ala.

U marchese era interessatu à u sviluppu di u so talentu ward. Per quessa, hà pagatu u tippu per lezioni di musica da u violoncellista Gasparo Ghiretti. Riiscì à insignà à Paganini una tecnica spiciali di cumpusizioni. A tecnica ùn implica micca l'usu di strumenti musicali. Sottu a direzzione di Gaspard, u maestru hà cumpostu parechji cuncerti per viulinu è parechje decine di fughe per pianoforte.

Una nova tappa in l'opera di u cumpusitore Niccolò Paganini

In u 1800, principia una nova tappa in a biografia creativa di u maestru. Hà travagliatu nantu à scrive cumpusizioni serii, chì eventualmente aghjunghjenu à a lista di i successi mundiali immortali. Dopu hà fattu parechji cuncerti in Parma, dopu à quale fù invitatu à u palazzu di u duca Ferdinandu di Borbone.

U capu di a famiglia, chì hà vistu chì l'autorità di u so figliolu era rinfurzata, hà decisu di capitalizà u so talentu. Per u so figliolu, hà urganizatu un cuncertu à grande scala in l'Italia di u Nordu.

I saloni in cui Paganini si eseguiva sò stati sovraffollati. I citadini d'onore di a cità sò venuti à u cuncertu di Niccolo per sente personalmente u so viulinu eccellente. Era un periodu difficiule in a vita di u maestru. Per via di a tour, era stancu. Ma, malgradu tutte e lagnanze, u babbu insistia chì a tour ùn si ferma.

Niccolò Paganini (Niccolò Paganini) : Biografia di u cumpusitore
Niccolò Paganini (Niccolò Paganini) : Biografia di u cumpusitore

Duranti stu pirìudu di tempu, u cumpusitore hà avutu un calendariu di tournée assai occupatu, è hà ancu cumpostu capriccios capolavori. « Caprice n ° 24 », chì hè statu scrittu da Paganini, hà fattu una rivoluzione in u mondu di a musica di viulinu. Grazie à e cumpusizioni, a ghjente presentava ritratti vividi. Ogni miniatura chì Niccolo hà creatu era speciale. L'opere suscitanu sentimenti misti in l'ascultore.

U musicista vulia a libertà. U so babbu hà limitatu i so brami, cusì hà decisu di ùn cumunicà cun ellu. Sta volta a furtuna surrisu à u cumpusitore. On lui propose le rôle de premier violoniste à Lucques. Hè cuntentu cun piacè, perchè hà capitu chì a pusizioni aiutava à esse à una distanza da u capu di a famiglia.

Discriva stu passaghju di a so vita in i so memorie. Paganini hà descrittu cun tale gioia ch'ellu s'imbarcava in una vita indipendente chì nimu hà dubbitatu a so sincerità. A vita indipindente hà avutu un effettu pusitivu nantu à a so carriera. In particulare, i cuncerti eranu assai passioni. Ci sò ancu cambiamenti in a mo vita persunale. Paganini hà cuminciatu à ghjucà, viaghjà è avè avventure sessuale.

A vita in u 1800

In lu 1804 riturnò in Genuva. In a so patria storica, hà scrittu sonate di viulinu è di chitarra. Dopu un pocu riposu, si n'andò di novu à u palazzu di Felice Baciocchi. Quattru anni dopu, u cumpusitore fù custrettu à trasfirià in Firenze cù u restu di i cortigiani. Passò circa 7 anni in u palazzu. Ma prestu Paganini hà capitu ch'ellu paria d'esse in prigiò. È decisu di lascià a "gabbia d'oru".

Hè ghjuntu à u palazzu vistutu di capitanu. Quandu era educatamente dumandatu à cambià in vestiti regulari, rifiutò sfacciatamente. Cusì, a surella di Napulione cacciò Paganini fora di u palazzu. À quellu mumentu, l'esercitu di Napulione fù scunfittu da e truppe russe, cusì un tali truccu per Niccolo puderia costà almenu un arrestu, una esecuzione massima.

U musicista si trasfirìu a Milanu. Visitò u teatru "La Scala". Ci hà vistu a dramma "Le nozze di Benevento". Era cusì inspiratu da ciò chì hà vistu chì in una sola sera hà creatu variazioni per u viulinu orchestrale.

In u 1821 fù custrettu à suspende a so attività di cuncertu. A malatia di u maestru aggravò. Sintia l'avvena di a morte. Per quessa, hà dumandatu à a so mamma di vene per ch'ella puderia dì addiu à ellu. Quandu a donna ghjunse à Niccolò, ùn pudia ricunnosce u so figliolu. Hà fattu sforzi considerablei per restaurà a so salute. Mamma pigliò Paganini in Pavia. U violinista hè statu trattatu da Ciro Borda. U duttore hà prescrittu una dieta per u maestru è strofina un unguentu basatu di mercuriu in a pelle.

Siccomu a medicina era tandu pocu sviluppata, u duttore ùn avia micca idea chì u so paziente era preoccupatu di parechje malatie à una volta. Eppuru, u trattamentu hà fattu bè. U musicista hà ricuperatu un pocu, è solu una tosse ferma cù u maestru finu à a fine di i so ghjorni.

Dettagli di a vita persunale

Ùn si pò dì chì Niccolò era un omu prominente. Tuttavia, questu ùn hà micca impeditu di esse u centru di l'attenzione di e donne. Digià à l'età di 20, Paganini avia una dama di u core, chì, dopu à cuncerti, pigliò u ghjovanu in a so splutazioni per piacè carnali.

Elisa Bonaparte Baciocchi hè a siconda zitella chì ùn solu hà arrubbatu u core di u maestru è divintò a so musa, ma hà ancu avvicinatu Paganini à u palazzu. E relazioni trà i ghjovani sò sempre state un pocu strette. Malgradu questu, a passione chì era trà elli ùn pudia esse "pacificata". A zitella hà inspiratu u cumpusitore per creà "Caprice No. 24" in un soffiu. In i studii, u maestru dimustrava l'emozioni ch'ellu sentia per Eliza - timore, dolore, odiu, amore, passione è disprezzu.

Quandu a rilazioni cù Eliza finisci, andò in un tour allargatu. Dopu à i spettaculi, Paganini scontra Angelina Kavanna. Era una figliola di un sartu ordinariu. Quandu Angelina hà sappiutu chì Paganini era ghjuntu in a cità, hà sbuchjatu in a sala è penetrò in backstage. Ella disse chì era pronta à pagà u cumpusitore per a notte passata cun ellu. Ma Niccolò ùn pigliò soldi da a signora. L'hà amatu. A zitella scappò dopu à u so amante in un'altra cità, senza mancu avvisà u so babbu di a so intenzione. Uni pochi di mesi dopu, hè statu ch'ella aspettava un zitellu.

Dopu chì Niccolo hà scupertu chì a so donna aspettava un zitellu, hà pigliatu una decisione micca assai nobile. U musicista mandò a zitella à u babbu. U capu di a famiglia hà accusatu Paganini di pervertisce a so figliola è hà demandatu. Mentri ci era prucedura, Angelina hà sappiutu dà nascita à un zitellu, ma prestu u nascitu morse. Niccolo avia sempre à pagà a famiglia a quantità per cumpensà u dannu murale.

Nascita di un eredi

Uni pochi mesi dopu, hè statu vistu in una relazione cù l'incantu Antonia Bianca. Era a relazione più strana mai. Una donna spessu tradisce un omu cù omi belli. È ùn l'hà micca piatta. Spiegò u so cumpurtamentu per u fattu chì Paganini era spessu malatu, è ùn mancava l'attenzione maschile. Niccolo hà avutu ancu relazioni sessuale cù u sessu più bellu. Per parechji, restava un misteru ciò chì manteneva sta coppia inseme.

Prestu, u primu natu hè natu à l'amata. À quellu tempu, hà sognu di un eredi, cusì Paganini accettò l'infurmazioni nantu à a gravidanza è a nascita di un zitellu cun grande entusiasmu. Quandu u so figliolu hè natu, Niccolo s'immerse in u travagliu. Vuliu furnisce u zitellu cù tuttu ciò chì hè necessariu per una esistenza nurmale. Quandu u figliolu avia 3 anni, i so genitori si separanu. Paganini hà ottenutu a custodia di u zitellu attraversu i tribunali.

I biògrafi di Maestru dicenu chì u più grande amore di Paganini era Eleanor de Luca. Hè innamuratu di una donna in a so ghjuventù, ma ùn pudia esse fideli à ella. Niccolò partì, è torna torna à Eleanor. Ella accettò un amante lussuriosu, ancu era fidu à ellu.

Fatti interessanti nantu à u cumpusitore Niccolò Paganini

  1. Era unu di i musicisti è cumpusitori più nascosti di u tempu. Niccolo ùn sparte micca i sicreti di ghjucà u viulinu cù nimu. Ùn avia micca studienti è hà pruvatu à mantene i so amichi à u bracciu. On disait qu'il ne vivait vraiment qu'en scène.
  2. Hè cunnisciutu chì Paganini era un omu assai ghjucadore. U ghjocu l'affascinava tantu chì puderia perde una quantità significativa di soldi.
  3. I so compatrioti anu dettu chì hà fattu un trattu cù Satanassu. Queste rumuri anu datu l'origine à parechje cungettura più ridicule. Tuttu hà purtatu à u fattu chì Paganini era pruibitu di ghjucà in e chjese.
  4. Li piacia à discutiri. Una volta, u maestru hà sustinutu ch'ellu puderia ghjucà bè una sola corda. Di sicuru, hà vintu l'argumentu.
  5. In u palcuscenicu, u musicista era irresistibile, ma in a vita ordinaria si cumportava stranu. Paganini era assai distrattu. Spessu si scurdava di nomi, è ancu cunfusu date è facci.

L'ultimi anni di a vita di u cumpusitore Niccolò Paganini

In lu 1839 u musicista decide di visità Genuva. Stu viaghju ùn era micca faciule per ellu. U fattu hè chì avia tuberculosis. In l'ultimi anni di a so vita, hà soffrendu di gonfiore di l'estremità inferiori è una tosse severa. Appena abbandunò a stanza. A malatia hà minatu a so salute. Hè mortu u 27 di maghju 1840. À u mumentu di a so morte, tenia un viulinu in manu.

Annunci

I ministri di a chjesa ùn vulianu micca trasfirià u corpu di u musicista à a terra. U mutivu di questu era chì ùn hà micca cunfessu prima di a so morte. Per via di questu, u corpu di Paganini hè statu incineratu, è a fedele dama di u core, Eleanor de Luca, hè stata ingaghjata in a sepultura di e cendri. Ci hè una altra versione di u funerale di u maestru - u corpu di u musicista hè statu intarratu in Val Polcevere. È 19 anni dopu, u figliolu di Paganini hà assicuratu chì i resti di u corpu di u babbu eranu intarrati à u cimiteru di Parma.

Next Post
Antonio Vivaldi (Antoniu Lucio Vivaldi): Biografia di u cumpusitore
Mar 19 Ghjennaghju 2021
U famosu cumpusitore è musicista di a prima mità di u 4u seculu era ricurdatu da u publicu per u so cuncertu "I Four Seasons". A biografia creativa di Antonio Vivaldi era piena di mumenti memorable chì indicanu chì era una persunalità forte è versatile. Infanzia è ghjuventù Antonio Vivaldi U famosu maestru hè natu u 1678 di marzu di u XNUMX in Venezia. U capu di a famiglia […]
Antonio Vivaldi (Antoniu Lucio Vivaldi): Biografia di u cumpusitore