Ten Years After (Ten Ers After): Biografia di u gruppu

U gruppu Ten Years After hà una forte line-up, un stile di performance multidirezionale, a capacità di seguità i tempi è mantene a popularità. U successu di i musicisti si basa nantu à questu. Dopu avè apparsu in u 1966, u gruppu esiste ancu oghje.

Annunci
Ten Years After (Ten Ers After): Biografia di u gruppu
Ten Years After (Ten Ers After): Biografia di u gruppu

Duranti l'anni di esistenza, a cumpusizioni hà cambiatu, i cambiamenti sò stati fatti à u generu. U gruppu hà suspesu e so attività è hè statu rinvivitu. A squadra ùn hà micca persu a so rilevanza, face piacè i fanni cù a so creatività oghje.

A storia di l'emergenza di u gruppu Ten Years After

U gruppu divintò cunnisciutu sottu u nomu Ten Years After solu in u 1966, ma u gruppu avia una preistoria. À a fini di l'anni 1950, u duo creativo hè statu creatu da u chitarrista Alvin Lee è u bass guitarist Leo Lyons. Prestu sò stati uniti da u vocalist Ivan Jay, chì hà travagliatu cù i picciotti per solu uni pochi d'anni. In u 1965, u batterista Rick Lee s'unì à a banda. Un annu dopu, u tastierista Chick Churchill s'unì à u gruppu. 

A squadra era inizialmente basatu in Nottingham, ma prestu si trasfirìu à Amburgo è dopu à Londra. In u 1966, u gruppu era guidatu da Chris Wright. U manager hà cunsigliatu di vene cun un novu nome. A squadra hà ricevutu u nome Blues Trip, ma i picciotti ùn anu micca piaciutu. U gruppu si rinuminò prestu Blues Yard, è dopu hà pigliatu u so nome finale, Ten Years After.

I primi successi di u gruppu

Grazie à a gestione curretta di a squadra, i picciotti anu ricivutu un invitu à fà in u Windsor Jazz & Blues Festival. In u risultatu di u travagliu in questu avvenimentu, u gruppu hà firmatu un cuntrattu cù l'etichetta Deram Records. A squadra hà publicatu immediatamente u so primu album cù un nome chì avia u listessu nome cum'è a squadra. 

Ten Years After (Ten Ers After): Biografia di u gruppu
Ten Years After (Ten Ers After): Biografia di u gruppu

L'album include cumpusizioni blues cumminati cù jazz è rock. A pista di titulu, chì incarnava u travagliu di u primu periodu, era Help Me. Questu hè un remake di a famosa canzone di Willie Dixon. L'ascultori britannichi ùn anu micca apprezzatu i sforzi di u gruppu. L'album ùn hè micca successu.

Popularità inespettata in America

Malgradu a mancanza di interessu di l'ascultori in u Regnu Unitu, u discu hè statu nutatu da Bill Graham. Hè cunnisciutu com'è una figura culturale è mediatica ben cunnisciuta in i Stati Uniti. E cumpusizioni di u gruppu apparsu in stazioni di radiu in San Francisco, è dopu in altre cità americane. 

In u 1968, u gruppu fù invitatu à visità i Stati Uniti. Fans di u gruppu eranu captivati ​​da l'abilità di Alvin Lee, chì era u capu di a furmazione. U so ghjocu era chjamatu stylish, virtuosicu è sensuale. In tutta a storia di a so esistenza, a banda hà visitatu stu paese cun cuncerti 28 volte. Stu record ùn hè statu ottenutu da un altru gruppu britannicu.

Ricunniscenza di u gruppu Ten Years After in Auropa

Dopu un giru di l'America, a squadra hè stata invitata in Scandinavia. Dopu avè compie una seria attiva di tour, i musicisti decidenu di liberà un album live. A compilazione Undead hà successu in Europa. U singulu I'm Going Home hè statu chjamatu a megliu cumpusizioni di u gruppu per un bellu pezzu; hè assuciatu cù u gruppu. 

A liberazione di u so second album di studio, Stoned Henge, hà prestu seguitu. A cullizzioni divintò un puntu di riferimentu per u gruppu. I musicisti sò stati nutati in Inghilterra. In u 1969, u gruppu fù invitatu à participà à u Newport Jazz Festival, è dopu à u festival Woodstock. I musicisti anu attiratu l'attenzione di u publicu, i maestri di u blues è u hard rock. Anu cuminciatu à esse chjamatu stelle rising.

Avanzate à l'alte di a gloria

U prossimu album di a banda hà digià righjuntu u top 20. L'album hè statu chjamatu una creazione notevuli di blues progressiva cù note di psichedelia. A canzone Good Morning Little Schoolgirl hè diventata un grande successu. I canti: If You Should Love Me è Bad Scene ùn sò micca menu populari.

A squadra hà liberatu ballati melodichi è cumpusizioni cù motivi punk ribelli. U principiu di l'anni 1970 hè marcatu da u trionfu di u gruppu. A cumpusizioni Love Like a Man hà pigliatu a 4ª posizione in u ranking inglese. I fans anu elogiatu u prossimu album di a banda. Un sonu di sintetizzatore di moda hè apparsu in a musica. A musica hè diventata più significativa è più pesante. A tristezza chì appare hè largamente dovuta à l'alta carica di travagliu. A banda hà avutu un impegnu di tournée.

Actualizazione di u sonu

In l'anni 1970, Alvin Lee si rifocusò nantu à un sonu pesante. I cumpusizioni diventenu putenti è ricchi. I riff tracks spiccavanu cù u so sonu elettronicu. Dopu a liberazione di u quintu album di studio, u cuntrattu cù l'etichetta Deram Records hè finitu. A squadra hà cuminciatu à cullaburazione cù l'etichetta Columbia Records. 

Ten Years After (Ten Ers After): Biografia di u gruppu
Ten Years After (Ten Ers After): Biografia di u gruppu

U primu album sottu a nova gestione hè statu inespettatu. U stilu di A Space in Time era vagamente reminiscente di u blues è u rock chì eranu in i travaglii precedenti. L'album hà ricevutu ricunniscenza in America. Un annu dopu, u gruppu pubblicò una cullizzioni di canzoni chì ùn eranu micca incluse in l'album publicati prima. Quasi simultaneamente, a squadra travagliava per arregistrà un novu discu. L'album era in parechje manere simili à a compilazione Watt successu, ma ùn hà micca ripetitu u so successu.

In a strada di decadenza

I dischi di u gruppu ùn anu più ricevutu recensioni entusiastiche. L'ascultori anu nutatu u sonu mediocre è a mancanza di prufessiunalità precedente. Dicenu chì Alvin Lee hà cuminciatu à abusà di e bevande alcoliche. S'ellu hà tenutu u so propiu in cuncerti, allora in u studiu hà travagliatu à a mità di a so capacità. In u 1973, anu sappiutu à arregistrà un dischettu live virtuoso. Questu era a fine di a brillante creatività di u gruppu. 

I critichi dicenu chì ci era un malintesi in u gruppu. Alvin Lee hà capitu chì vulia abbandunà a squadra è travaglià solu. Anu dettu ch'ellu ùn hà più dimustratu assai di i so migliori rializazioni à i so culleghi, ma li tena per ellu stessu. Dopu a liberazione di l'album Positive Vibrations (1974), a banda annuncia a so separazione.

Ripresa di l'attività di u gruppu Dece anni dopu

In u 1988, i membri di a banda decisu di riunite. I picciotti ùn anu micca fattu piani grandiosi. Parechji cuncerti anu fattu in Auropa, è ancu l'arregistramentu di un novu album. Dopu questu, u gruppu si sparte di novu. Una volta, i picciotti si sò riuniti solu in u principiu di l'anni 2000. 

I membri di a banda sò stati inspirati da vechji dischi. Hanu pruvatu à cunvince l'anzianu capu per riciclà i materiali. Alvin Lee rifiutò. In u risultatu, hè statu decisu di aghjunghje un chitarrista cantu à a banda. U ghjovanu Joe Gooch si mette bè in u gruppu. A squadra si n'andò in un giru mundiale, hà ancu arregistratu un novu album, è prestu publicatu una cullizzioni di successi.

Gruppu in u prisente

Annunci

In u 2014, u bass guitarist Leo Lyons abbandunò u gruppu, seguitu da Joe Gooch. A squadra ùn si sparte micca. U gruppu hè statu unitu da u bassista Colin Hodgkinson, famosu per a so interpretazione virtuosa, è u chitarrista-vocalist Marcus Bonfanti. In u 2017, u gruppu Ten Years After hà publicatu un novu album. È in 2019, i musicisti anu registratu una cullezzione di cuncerti. U gruppu ùn conta micca u so successu anticu, ma ùn hà micca intenzione di piantà e so attività.

Next Post
Saxon (Saxon): Biografia di u gruppu
mer 6 ghjennaghju 2021
Saxon hè unu di i gruppi più brillanti in u heavy metal britannicu cù Diamond Head, Def Leppard è Iron Maiden. Saxon hà digià 22 album. U capu è a figura chjave di stu gruppu rock hè Biff Byford. A Storia di Saxon In u 1977, Biff Byford, di 26 anni, hà creatu un gruppu di rock cù [...]
Saxon (Saxon): Biografia di u gruppu