Antonio Salieri (Antonio Salieri): Biografia di u cumpusitore

U geniale cumpusitore è direttore Antonio Salieri hà scrittu più di 40 opere è un numeru significativu di cumpusizioni vocali è strumentali. Hà scrittu cumpusizioni musicali in trè lingue.

Annunci

L'accusazioni ch'ellu era implicatu in l'assassiniu di Mozart divintò una vera maledizione per u maestru. Ùn hà micca ammissu a so culpabilità è hà cridutu chì questu era nunda di più chè una invenzione di u so populu invidioso. Mentre era in una clinica psichiatrica, Antonio si chjamava un assassinu. Tuttu hè accadutu in deliriu, cusì a maiò parte di i biògrafi credi chì Salieri ùn era micca implicatu in l'assassiniu.

A zitiddina è a ghjuventù di u cumpusitore Antonio Salieri

U maestru hè natu u 18 d'Aostu di u 1750 in una grande famiglia di un riccu mercante. À a prima età, hà dimustratu un interessu per a musica. U primu mentore di Salieri era u so fratellu maiò Francesco, chì hà pigliatu lezioni di musica da Giuseppe Tartini. Cum'è un zitellu, hà maestru di u viulinu è l'urganu.

In u 1763, Antonio era orfanu. U zitellu era assai preoccupatu di a morte di i so genitori. A tutela di u zitellu hè stata presa da l'amichi stretti di u so babbu - a famiglia Mocenigo di Venezia. A famiglia d'accoglienza hà campatu riccu, perchè puderanu permette à Antonio una esistenza còmoda. A famiglia Mocenigo hà cuntribuitu à l'educazione musicale di Salieri.

In u 1766, u cumpusitore di a corte Joseph II Florian Leopold Gassmann attira l'attenzione à u talentu ghjovanu musicista. Visitò accidentalmente Venezia è decisu di piglià l'adulescente talentu cun ellu à Vienna.

Era attaccatu à a pusizioni di un musicista in i mura di l'opera di a corte. Gassman ùn hè micca solu impegnatu in l'educazione musicale di u so quartiere, ma ancu impegnatu in u so sviluppu cumpletu. Quelli chì avianu da cunnosce cù Salieri hà nutatu chì hà datu l'impressione di una persona assai intelligente.

Gassman hà purtatu Antonio in u circulu d'elite. Il lui présenta le célèbre poète Pietro Metastasio et Gluck. I novi cunniscenza anu approfonditu a cunniscenza di Salieri, grazia à quale hà righjuntu certi alture in a custruzzione di una carriera musicale.

Dopu à a morte inespettata di Gassmann, u so studiente hà pigliatu u postu di u cumpusitore di a corte è u bandmaster di l'Opera Italiana. Solu un annu dopu, fù numinatu bandmaster di a corte. Allora sta pusizioni hè stata cunsiderata u più prestigiosa è assai pagata trà e persone creative. In Auropa, Salieri era parlatu cum'è unu di i musicisti è i cunduttori più talentu.

A strada creativa di u cumpusitore Antonio Salieri

Prestu u maestru prisintò l'opera brillanti "Educate Women" à i fan di u so travagliu. Hè stata messa in scena in Viena in u 1770. A creazione hè stata accolta calorosamente da u publicu. Salieri hè cascatu in pupularità. L'accolta calda hà inspiratu u cumpusitore à cumpone opere: Armida, Fiera di Venezia, A Vasca Arrubata, L'osteriale.

 Armida hè a prima opera in quale Antonio hà riesciutu à rializà l'idee principali di a riforma operistica di Christoph Gluck. Vide Salieri cum'è u so successore è avia grandi speranze per ellu.

Prestu u maestru hà ricevutu l'ordine di creà un accumpagnamentu musicale per l'apertura di u teatru La Scala. U cumpusitore cumpiendu a dumanda, è prestu presenta l'opera Europe Recognized. L'annu dopu, incaricatu apposta da u teatru venezianu, u cumpusitore presenta una di l'opere più brillanti. Si parla di l'opera buffa "Scola di Gelosia".

In u 1776, si sà chì Ghjiseppu avia chjusu l'Opera Italiana. È hà patronatu l'opera tedesca (Singspiel). L'opera italiana hè stata ripresa solu dopu à 6 anni.

Per Salieri, quessi anni eranu tortu. U maestru avia da lascià a "zona di cunfortu". Ma ci era un vantaghju in questu - l'attività creativa di u cumpusitore andò assai oltre Vienna. Hà fattu una cuntribuzione significativa à u sviluppu di un generu cum'è u singspiel. Duranti stu pirìudu di tempu, Antonio hà scrittu u pezzu di musica populari "The Chimney Sweep".

U Singspiel hè un genre musicale è drammaticu chì era diffusa in Germania è Austria in a seconda mità di u XVIIIu seculu è à u principiu di u XIXmu seculu.

Duranti stu pirìudu di tempu, a sucietà culturale era interessatu à e cumpusizioni di Gluck. Il croyait que Salieri était un digne héritier. Gluck raccomandò Antonio à a gestione di l'opera di La Scala. Quelques années plus tard, il donne à Salieri un ordre de l'Académie royale de musique française pour l'opéra Danaids. Gluck era urigginariamente suppostu di scrive l'opera, ma per ragioni di salute ùn pudia micca fà. In u 1784, Antonio presenta l'opera à a sucità francese, diventendu u predilettu di Maria Antonietta.

Stile musicale

I Danaids ùn sò micca una imitazione di Gluck. Salieri hà sappiutu di creà u so propiu stilu musicale, chì era basatu annantu à cuntrasti. À quellu tempu, a sinfonia classica cù cumpusizioni simili ùn era micca cunnisciuta da a sucità.

In l'opera presentata è in l'opere seguenti di Antonio Salieri, i critichi d'arte anu nutatu un pensamentu simfonicu chjaru. Hè creatu un sanu micca da parechji frammenti, ma da u sviluppu naturali di u materiale. 

In u 1786, in a capitale di Francia, u maestru cuminciò à cumunicà cù Beaumarchais. Hà spartutu cù Salieri a so cunniscenza è e so cumpetenze di cumpusizioni. Le résultat de cette amitié fut un autre brillant opéra de Salieri. Si parla di u famosu travagliu musicale "Tarar". A presentazione di l'opera hè stata fatta à l'Academia Reale di Musica in u 1787. U spettaculu hà causatu una grande agitazione. Antonio era à a cima di a popularità.

In u 1788, l'imperatore Ghjiseppu mandò u Kapellmeister Giuseppe Bonno à un riposu meritatu. Antonio Salieri hà pigliatu u so postu. Ghjiseppu era un fanàticu di u travagliu di u cumpusitore, cusì u so appuntamentu à u postu era previstu.

Quandu Ghjiseppu hè mortu, Leopoldu II pigliò u so postu, teneva l'entourage à bracciu. Leopoldu ùn hà micca fiducia in nimu è hà cridutu ch'ellu era circundatu da persone manichi. Questu hà affettatu negativamente u travagliu di Salieri. I musicisti ùn anu micca permessu vicinu à u novu imperatore. Léopold hà licenziatu prestu u direttore di u Teatru di a Corte, u conte Rosenberg-Orsini. Salieri s'attendait à ce qu'il en ait autant. L'imperatore hà liberatu Antonio solu da i duveri di maestru di bandu di l'opera italiana.

Dopu à a morte di Leopoldu, u tronu fù pigliatu da u so eredi - Franz. Era ancu menu interessatu à a musica. Ma sempre avia bisognu di i servizii di Antonio. Salieri hà agitu cum'è l'urganizatore di celebrazioni è vacanze di corte.

Les dernières années du maître Antonio Salieri

Antonio in a so ghjuventù hà dedicatu à a creatività. In u 1804, prisintò u travagliu musicali Negri, chì hà ricevutu critichi negativu da i critichi. U generu singspiel era ancu cool à u publicu. Avà era ancu più implicatu in attività suciale è educative.

Antonio Salieri (Antonio Salieri): Biografia di u cumpusitore
Antonio Salieri (Antonio Salieri): Biografia di u cumpusitore

Da u 1777 à u 1819 Salieri era u direttore permanente. E dipoi 1788 addivintau capu di a Società Musicale di Vienna. U scopu principale di a sucetà era di fà cuncerti di carità pè e veduve è orfani di i musicisti viennesi. Questi cuncerti eranu pieni di bontà è misericordia. Musicisti famosi piacè à l'audienza cù u spettaculu di novi cumpusizioni. Inoltre, l'opere immortali di i predecessori di Salieri sò spessu intesu in spettaculi di carità.

Antonio hà participatu attivamente à i cosiddetti "accademi". Tali spettaculi eranu dedicati à un musicista particulari. Antonio hà participatu à l'"accademie" cum'è urganizatore è cunduttore.

Dapoi u 1813, u maestru era membru di u cumitatu per l'urganizazione di u Conservatoriu di Vienna. Quattru anni dopu, hà guidatu l'urganisazione rapprisentata.

L'ultimi anni di a vita di u cumpusitore eranu chini di sperienze è angoscia mentale. U fattu hè ch'ellu hè statu accusatu di tumbà Mozart. Hè nigatu a so culpabilità è hà dettu chì ùn era micca cunnessu cù a morte di u famosu cumpusitore. Salieri hà dumandatu à u so studiente Ignaz Moscheles per pruvà à u mondu sanu ch'ellu ùn era micca culpèvule.

A situazione di Antonio hà aggravatu dopu avè tentatu di suicidiu. L'anu purtatu à a clinica. Si dicia chì, in una istituzione medica, hà cunfessu cunfessu di l'assassiniu di Mozart. Stu rumore ùn hè micca fiction, hè catturatu in i quaderni colloquiali di Beethoven per u 1823-1824.

Oghje, i sperti dubitanu a ricunniscenza di Salieri è a fiducia di l'infurmazioni. Inoltre, una versione hè stata presentata chì u statu mentale di Antonio ùn era micca u megliu. Hè assai prubabile, ùn era micca una cunfessione, ma l'autoculpa in u sfondate di a salute mentale deteriorata.

Dettagli di a vita persunale di u maestru

A vita persunale di u maestru hà sviluppatu successu. S'hè ligatu u nodu cù Theresia von Helferstorfer. A coppia si maritò in u 1775. A donna hà datu nascita à 8 figlioli.

A moglia di Salieri divintò micca solu una donna amata, ma ancu un megliu amicu è musa. Idolatrava Thearesia. Antonio era sopravvissutu da i so quattru figlioli è a so moglia. I perditi persunali anu affettatu u so fondu emutivu.

Fatti interessanti nantu à Antonio Salieri

  1. Adorava i dolci è i prudutti di farina. Antonio conserva a so ingenuità infantile finu à a fine di i so ghjorni. Forse era per quessa chì nimu ùn pudia crede ch'ellu era capace di assassiniu.
  2. Grazie à u travagliu duru è à a rutina di ogni ghjornu, u maestru era produtivu.
  3. Dicianu chì Salieri era luntanu da l'invidia. Hà aiutatu i ghjovani è di talentu à migliurà a so cunniscenza è à ottene boni pusizioni.
  4. Hà dedicatu assai tempu à a carità.
  5. Dopu chì Pushkin hà scrittu u travagliu "Mozart è Salieri", u mondu hà cuminciatu à accusà Antonio di l'assassiniu cun fiducia ancu più grande.

A morte di u cumpusitore

Annunci

U famosu maestru hè mortu u 7 di maghju di u 1825. Les funérailles ont eu lieu le 10 mai au cimetière catholique de Matzleindorf à Vienne. In u 1874, i resti di u cumpusitore sò stati enterrati in u Cimiteru Centrale di Vienna.

Next Post
Giuseppe Verdi (Giuseppe Verdi) : Biografia di u cumpusitore
Sun 31 Ghjennaghju 2021
Giuseppe Verdi est un véritable trésor d'Italie. U piccu di a pupularità di u maestru era in u XNUMXu seculu. Grâce aux œuvres de Verdi, les amateurs de musique classique pouvaient profiter de brillantes œuvres d'opéra. L'opere di u cumpusitore riflettevanu l'epica. L'opere di u maestru sò diventate u pinnacle di a musica italiana, ma ancu di u mondu. Oghje, l'opere brillanti di Giuseppe sò messe in scena nantu à i migliori palchi di u teatru. A zitiddina è […]
Giuseppe Verdi (Giuseppe Verdi) : Biografia di u cumpusitore